duminică, 30 august 2009

Advertising - concept - tzoale

Saptamanile trecute fiind in concediu, eram la o terasa cu un amic. Plictisiti, povestim noi de una alta. Ca de obicei ajungem noi in punctul maxim de constienta al situatiei existente si declaram aproape in acelasi timp si din aceeasi suflare celebra "Ce plictiseala!".

Eram cu noul meu aparat foto pe masa, de care apropo sunt tare mandru, modelul 500 D de la Canon, laudandu-i atributele. Printre altele, pe langa partea foto care o indeplineste exemplar, aparatul e capabil sa filmeze HD.

In fine... Dupa expresia "Ce plictisela!" vin eu cu solutia salvatoare. "Hai sa facem un clip!". "
- Pai ce clip?
- Unul publicitar.
- Pe ce tema?
- Nu stiu, hai sa vedem."

Si asa s-a nascut un brainstorming spontan. Mi-a venit ideea filmarii unui clip publicitar la tzoale, in care se urmareste ziua unui individ de dimineata pana seara, care isi desfasoara activitatea normala. Se trezeste, se spala, merge cu bicicleta, merge la scoala / facultate / job /, stat pe canapea uitat la televizor, seara in oras cu prietenii.

In fine... Cadrele sunt consecutive, iar in timpul aceluiasi cadru, de la inceputul pana la sfarsitul lui, sa se schimbe vre-o 3-4 randuri de haine in timpul realizarii normale a activitatii cadrului respectiv.

La sfarsitul clipului, fade in black si urmatorul slogan:

"Uneori, singurele lucruri ce se schimba de la o zi la alta, sunt hainele care le porti. Make it count!" (urmat de numele de brand reprezentat prin logotipul firmei la care se face reclama).

Din pacate nu am mai realizat clipul, pentru ca in aceasi zi mi s-a stricat trapa la masina, am ramas cu ea deschisa, mi-a plouat in masina, mi s-au stricat butoanele de la geamuri dupa ce a plouat pe ele, a trebuit sa imi fac o rezervare la un service, iar nah... intre timp am uitat de tot, fiind prea stresat.

Dar... Mi-am adus aminte acum, si imi notez aici ca un "must do" in cazul in care mai gasesc din nou toate elementele necesare realizarii unui astfel de clip: timp liber, plictiseala, persoana dispusa sa joace, dorinta de a-l realiza, si increderea in continuare de a realiza tehnic editarile in care hainele se schimba pe individ in timp ce realizeaza o activitate.

Sper ca o astfel de executie sa fie postata vreodata... Chiar aici pe blog. :)

luni, 24 august 2009

Se strica tot

Ma rod nevrozele, se strica tot
Se strica merele-n gradina
Se strica trapa pe masina
Si far' s-apuc sa fac la loc

Se strica tot, se strica tot...

Se strica cea din pat cu tine
Si cauciucul face galme
Se strica instalatia GPL
Se strica si se striga, Doamne!

Se strica, ce ieri era bine,
Se strica, ce azi nu mai tine.
Se strica tot si tot ce-i mort
Se strica azi ziua de maine.

Rosu

Rosu iritativ,
Rosu-n gat,
Rosu de rana.

Rosu de scarpinat
Rosu intepator
Rosu dureros.

Iubesc rosul!
Dar nu pe piele.

miercuri, 12 august 2009

Pacat

Impacat cu gandul,
In pacat cu gandul.

Somn usor - twice

Oare atunci cand dormim au visele o memorie colectiva a perioadei de somn ca si cand am trai o viata intr-o alta dimensiune, iar realitatea de acum e in fapt somnul lumii din vis?

Si daca suna ceasul in lumea din vis, adorm brusc pe strada?

Deva, 28 ianuarie 2007

Noroc! Sanatate!

Cu senzatie constanta de stranut in nari
Adulmec senzatii sociale
Orbitor ma loveste lumina din zari,
Stranut in rafale... dejectii virale!

Deva, 4 mai 2007

joi, 6 august 2009

Dumnezeul meu.

Crezi in Dumnezeu?

Daca raspunsul tau e da fara rasuflare, probabil esti unul dintre cei care isi face cruce cand trece pe langa fiecare biserica. Nu foarte practicant, caci ii calci pragul mai mult de Pasti, nunti, botezuri si inmormantari.

Sau poate mai ai cate o iconita, cruciulita, talisman, ce le-ai primit cadou sau le ai din copilarie. Le porti la tine de bun noroc.

Te mai rogi cateodata seara, pentru ca simti astfel de nevoie... Te usureaza crezi tu.

Daca esti asa cum am descris mai sus esti ok. Daca esti mai mult esti fucked up.

Si aici sunt doua situatii. Prima ar fi cea in care te duci zilnic la biserica ta, esti practicant al unei secte (aici vorbesc si de ortodoxism), vorbesti tuturor si cu orice ocazie despre Dumnezeu. Vorba ta preferata si la care toti din jurul tau suspina si iti dau dreptate, e "Eh, toate ca toate, dar daca nu avem credinta in Dumnezeu suntem pierduti".

O a doua situatie este cea a razrvatitilor, cei ce cauta divinitatea in diverse viziuni si filosofii, care mai de care mai exotice. Tu cel din acesta categorie, citesti carti paranormale si parapsihologice. Folosesti cuvinte de gen suflet, pacat, energie, divinitate, lege divina, karma. Esti dat pe spate de filosofia "ce dai aia primesti", si crezi ca tot ce ti se intampla in viata e consecinta faptelor tale actuale sau din existentele trecute.

Mai sunt si cei atei. Cu aia e usor. Pentru aceaia nu e nimic de discutat. Ei spun doar "Nu exista" si aici se incheie totul.

Eu cred in Dumnezeu?

Hai sa vedem daca raspunsul ar fi da, cum ar arata acesta.

Ok. Sa plecam de la un truism. E mai usor asa. Dumnezeu e fiinta suprema. Deacord pana acum?
Ce inseamna suprem? Pai suprem... Hai sa nu scot o definitie de la mine. Nu e credibil. Folosesc Biblia, ca e oricum cartea asupra careia majoritatea crestinilor cad de accord in ceea ce-l priveste pe domnul Dumnezeu. Si ea zice cam asa. E alfa si omega, inceputul si sfarsitul.

Cu alte cuvinte e totul. Adica, matematic e multimea numerelor reale, care cuprinde toate celelalte multimi.

Fac pasul putin spre matematica, pentru ca in sensul asta vom discuta in continuare. Oh, nu va speriati. Cititi in continuare. Voi folosi doar usoare notiuni de statistica pe care le voi explica.

Asa il percep si eu pe Dumnezeu, daca acesta exista. Si daca, exista, el fiind totul, iata cum stau lucrurile.

Lumea e finita

Lumea noastra e finita. Si pentru a demonstra acest lucru, voi folosi mijloacele noastre de codificare a lumii inconjuratoare si anume prin modalitatea textuala, cea in imagini statice, sau video.

Finalitatea lumii prin codul textual

Literatura, textul in general, sunt finite. Tot ceea ce scriem e finit. Nu e o mare filosofie. E usor de demonstrat.

1. Toate caracterele folosite in codul textual, cifre, litere, semnde de punctuatie, inclusiv caracterul "spatiu" sunt finite. Adica le putem enumera pe fiecare in parte dupa care le vom termina. Nu stiu cate sunt. Nu ma apuc acum sa numar. Dar sunt ceva: "qwertyuiopasdfghjkl;'zxcvbnm,./1234567890" - si astea sunt cele pe care le-am testa eu de pe tastatura si sunt cele mai folosite.

2. Nu exista un text sau o opera infinita. Oricare se termina la un moment dat. Cadrul de scriere e finit.

O combinare de caractere finite, intr-un cadru finit e de asemenea finit.

De exemplu: combinarea caracterelor pe doua pozitii: "aa", "ab", "ac" ... "ba", "bb", b1", "c " (c si caracterul spatiu). Toate caracterele ce le cunoastem se pot combina pe aceste doua pozitii. Binenteles, la un moment dat, posibilitatea de combinare se va termina. Sunt combinari de x luate cate doua. Iar in aceste combinari se vor regasi si toate cuvintele din doua litere: "ac", "ai", "iz", etc.

Pe acelasi exemplu, numarul de pozitii de combinare se pot mari. Combinarea caracterelor pe trei pozitii: "aab", "aac", ... "asf" sau de cate patru "aaab" ... "tre2" etc. Binenteles ca si combinarile luate cate trei sau cate patru si asa mai departe desi din ce in ce mai cuprinzatoare, sunt de asemenea finite.

Asadar posibilitatea combinarii caracterelor pe trei pozitii, se va epuiza la un moment dat, pe patru la fel si asa mai departe. In aceste posibilitati se vor regasi toate cuvintele din trei sau patru litere.

Marind sfera, la sa zicem numarul de caractere folosit in cel mai cuprinzator text scris pana in prezent, in combinarea pe acel numar de pozitii se va obtine chiar si acel text, precum toate celelalte ce sunt posibile, fie ca au o ratiune, fie ca nu.

Acum, adunand toate posibilitatile, de combinare a caracterelor pe doua pozitii, pe trei, pe patru, pe cinci, pe sase, pana la numarul celei mai mari opere scrise pana in prezent si vom avea tot ce s-a scris sau se va mai scrie vreodata. De fapt nu! Vom avea tot ce se poate scrie! Inclusiv ce scriu eu acum. Si acest text e in acea matrice. Si ghiciti ce? E finit!

Intr-adevar, va fi si mult moloz, litere, caractere fara sens. Insa va fi totul. Iar totul cuprinde si acele opere sau texte rationale, din orice domeniu. Orice domeniu e inclus in aceasta matrice. Chiar si viata ta scrisa in ce stil doresti, cu cate detalii doresti. E aici. In aceasta matrice. Chiar si viata copilului ce se naste maine. Si a lui e deja scrisa in matricea aceasta. Pentru ca, domeniul literar, domeniul textual e finit, iar ce acesta codifica, realitatea, e de asemenea finita.

Acum... Cine e Dumnezeu? Dumnezeu e acest tot!
Cine suntem noi? Noi suntem doar o parte, o poveste din aceasta matrice. Povestea noastra. Povestea vietii noastre.

Voi reveni ulterior la dezbaterea pe acesta tema si la a va spune unde bat. Hai sa terminam mai inainte cu finalitatea lumii.

2. Finalitatea lumii, prin finalitatea modalitatii de codificare in imagini si video

Pentru a arata finalitatea posibilitatii de cuprindere in imagini, voi incepe cu capacitatea noastra vizuala restransa de percepere. Pentru aceasta voi face aluzii la modalitatile digitale de codificare in imagini.

Astfel, ceea ce percepem noi ca o imagine, ca o poza, reprezinta digintal o multitudine de puncte grafice, de o anumita culoare, care avand o dimensiune redusa si privite in ansamblu sunt vazute ca o imagine. Rezolutia nu e altceva decat numarul acestor puncte grafice o anumita suprafata.

Asadar, o imagine, indiferent de rezolutia ei, are un anumit numar de astfel de puncte grafice, binenteles finit. De asemenea, culorile care umplu acele puncte grafice, pentru a forma imagini, chiar daca uneori pot fi zeci de milioane de culori si nuante, acestea sunt finite. Cu alte cuvinte nu sunt decat combinari de zeci de milioane de culori pe in zeci de milioane de puncte grafice.

Combinarile de mai sus vor rezulta tot ce s-a cuprins pana in prezent sau va putea fi cumprins de acum incolo in imagini. De fapt vor rezulta toate variantele posibile de cuprindere grafica. Imagineazati ca in aceste posibilitati e cuprinsa si poza ta de acum sau de acum 10 ani sau de peste 50 de ani.

Ca si in cazul precedent vor fi cuprinse si toate non-sensurile grafice, insa in acestea se vor include si imaginile ce au relevanta. Ba mai mult, cadrul textual este inclus in cadrul grafic, asemenea multimilor matematice, in sensul ca si un text, o pagina cu text poate fi vazuta ca o poza, in preponderenta cu pixeli albi si negri asezati intr-o anumita ordine.

Ba mai mult in cadrul grafic, pot fi incluse orice alfabet de pe fata pamantului, sau orice alta modalitate de codificare ce s-a inventat sau se va inventa de acum incolo.

Si din nou, Dumnezeu ar fi acest tot, toate posibilitatile de combinare, toate imaginile. Iar noi, suntem un exemplu particular, o simpla poza, o imagine sau mai multe imagini particulare din aceasta matrice.

Imaginile video nu sunt alceva decat frame-uri rulate una dupa alta. Un frame, este o imagine, o poza. Care sunt finite. Un rulaj de frame-uri, un film nu este infinit. O combinare de frame-uri intr-un cadru finit e de asemenea finit.

Asadar, oricat de cuprinzatoare ar fi lumea, acesta este finita. Iar totul, tot ce exista, acesta este Dumnezeu. Iar noi, un caz particular, o parte din toate acestea.

Acum... Te intreb din nou... Crezi in Dumnezeu?

Daca raspunsul tau e in continuare DA! Adica el fiind totul, atunci totul exista in realitate. Orice posibilitate, orice text, orice imagine, are corespondenta in realitate. Adica, milioane si milioane de posibilitati reale, in coexistand in acelasi timp.

Iar noi ne miscam de la un frame la altul, pe anumite legi, asta neinsemnand ca frame-ul lasat in urma a disparut sau nu mai exista. Pentru ca Dumnezeu, ca tot, exista in continuare. Si frame-ul lasat exista. Tu esti actualmente situat doar in alul. Si de la o clipa la alta te muti in altul si in altul. Iti misti un deget, te deplasezi 1 cm, te tunzi, imbatranesti, iti schimbi comporamentul?
Deplasare dintr-un frame in altul si altul si altul.

Dar cele lasate, exista, exista, exista, inca... Pentru ca Dumnezeu e totul. Si el exista. Si ce ai lasat in urma, inca exista. Nu s-a sters acea parte din tot.

Asta, in cazul in care crezi ca Dumnezeu exista. In cazul in care nu... Atunci tot ceea ce e, e pur intamplator iar ceea ce noi traim e doar un caz particular, din ceea ce ar fi posibil sa fie, si e!

Iar in cazul in care Dumnezeu exista, exista si atat.

Eu nu ma rog!

Si de ce as face-o? De ce ar vrea Dumnezeu ca eu sa ma mut dintr-un frame, in altul dorit de minte? Ca oricum toate exista. Oricum in oricare m-as muta, fie in unul dorit fie in unul nedorit, oricum e doar o miscare intr-o matrice mereu aceeasi. De ce i-ar pasa totalitatii de o astfel de miscare?

Nu judecati!

Pe de alta parte de ce sa judeci ceva pentru ca exista? Pentru ca e parte din matrice. Chiar daca in actuala combinatie existentiala, ceva pare minoritar, o majoritate dicteaza niste norme, reguli principii. De fapt nu e altceva decat acea varianta, acel frame, acel film, in care acel ceva e minoritar, iar acel altceva e majoritar. Nimic nu e neobisnuit. Daca crezi in Dumnezeu, si el e tot, sigur exista si situatia inversa in care acel ceva e majoritar si acel altceva e minoritar. Pentu ca tu crezi in Dumnezeu, si el e totul, iar totul contine totul. Deci trebuie sa existe.

Nu stiu daca ati inteles ceva din acest post. E doar credinta mea. Poate insuficient argumentata, poate neinteleasa inca. Am incercat sa scriu o carte pe tema asta pe la 17 - 18 ani. Inca o mai am. Poate voi posta tot ce am incercat sa scriu atunci. Poate ca nu. Acolo foloseam un limbaj mult prea de lemn iar eu acum recitind-o par sa nu ma inteleg pe mine.

duminică, 2 august 2009

Hurt

This empty feeling fills me up again,
I'm hurt
I search in vain for songs to heal me up again,
I'm hurt
I do wanna puke, but it's not that strong of a feel,
... just a tight throat, bitter lemmon peal
I do wanna cry, for all i've seen, cause i'm not blind
...but that would conflict my soul with my mind
I'm hurt,
I'm hurt.

sâmbătă, 1 august 2009

Emotii de lux

Ne-am intalnit o data, odata.

Si buzele tale mi-au lasat, cea mai placuta si fina senzatie...



Pacat insa, ca a fost ca un test drive al unei masini, ce nu mi-o permit.